Regele berii
Ce moment de linişte mai prielnic îşi poate dori un visător, decât o după-amiază însorită de martie timpuriu? De n-ar există realitatea urât mirositoare, aş admite că viaţa poate fi chiar frumoasă dacă vrei s-o trăieşti. Dar, România ne ocupă tot timpul, nu-i aşa?
Ieri mi-am petrecut minunata după-amiază în tren. Cele cinci ore de stat în picioare şi contemplare a peisajelor au însemnat meditaţie pe nenumărate teme şi suita de idei care mă urmăreşte peste tot m-a prins în sfârşit din urmă. Una dintre ele este cea a plăcerilor simple, a deconectării maşinăriei de prejudecăţi, temeri şi ură pe care o ascund sub freza mea zburlită. Am privit, deci, pe geam…
Îmi place natura, de la cel mai plat câmp la cel mai ascuţit pisc şi niciodată nu mă simt mai aproape de ceea ce suntem noi, oamenii, de fapt, ca atunci când zăresc animale sălbatice în libertate. Şi ieri am avut plăcerea de a-mi trece privirea peste un fazan sălbatic, pasăre asociată cu distincţia, ce trăieşte încă în sălbăticie pe tărâmurile valahe.
Dar cu ce se ocupa fazanul meu? Care erau aspiraţiile sale? Ce atitudine afişa? Ei bine, fazanul meu era un alcoolic, fără viitor, a cărui rest de demnitate se adunase într-o privire mută, aducătoare de jale şi inutile reproşuri, adresate unui măcelar. Cele câteva cutii de bere ce îl înconjurau formau suita sa, pe grămada de gunoaie unde îşi găsise adăpost. Nu am mai văzut demult o imagine atât de tristă… o pasăre regală decăzută în mizeria „rasei superioare” care a avut grijă să-şi marcheze drumul nu doar prin şinele de tren ci şi printr-o INFINITĂ MIZERIE…
Liniştea mi-a fost deraiată după acest moment. Nu am mai perceput decât şirul de gunoaie de pe margine, munţii de plastic murdar bântuiţi de bipezi şi patrupezi groteşti şi izul de hazna al gărilor. Aici suntem şi, la fel ca fazanul, nu mergem nicăieri prea curând. Poate doar în extincţie.
Din nou ideea de a emigra îmi dă târcoale, mă simt mai încolţit pe zi ce trece.
Sunt defect dacă îmi doresc natură fără plastic şi o ţară curată, cu oameni civilizaţi, fie ei şi străini?
Articole similare:
- Puterea iobagului
- La răscruce de gânduri
- Program non-stop de nesimţire
- Noiembrie cald
- Clarificare electorala neidentificata
Daca ti-a placut acest articol, imi poti scrie un comentariu sau te poti abona la feed pentru a primi cele mai noi articole prin feed-reader.
nu esti defect dar … vrei o utopie :D