În Europa, de pomană
Suntem obişnuiţi cu zecile de cerşetori care ne asaltează, zi de zi, în fiecare metrou/tramvai, pe stradă, la intrările în magazine, biserici, pe scurt, peste tot. Azi, un scurt episod în tren, care m-a făcut să zâmbesc şi să mă gândesc la standardele cerşetoriei. Se încadrează oare ai noştri în tiparele europene? Să nu existe oare aşa ceva? Trebuie să existe, nu se poate! Cum altfel am putea să fim cu toţii la fel?
Ce s-a întămplat în tren: Vine să cerşească un puşti, de vreo 14-15 ani, îmbrăcat în tricou Adidas, geacă de piele, impecabilă şi pantofi Reebok în perfectă stare. Băiatul, curat şi proaspăt ca o orhidee, cerea cu mâna dreaptă, pentru că la stânga avea un ceas de mână… Era şi rotofei chiar, nu părea deloc genul care să cerşească, chiar dacă era rrom.
Şi atunci a intervenit un sentiment de deja-vu. De unde îl ştiu eu pe junior? Fără intenţia de a fi cârcotaş şi sigur doar parţial pe memoria mea, îl văd pe tânăr într-un tren asemănător în urmă cu 3 săptămâni. Ce făcea? Vindea telefoane! O fi rămas fără marfă, poate afacerile nu mergeau grozav, poate acţiunile i-au fost afectate la bursă de criza dolarului! Astăzi cerşea…
Acum mă întreb: Cum arată un cerşetor correct? (da, cu 2 de R) După cel descris mai sus a venit unul, cam de aceeaşi vârstă, cu adevărat distrus şi a fost alungat din prima secundă, pe când grăsuţul a fost cel mult ignorat! Trebuie oare cerşetorul normat European să pută, să fie zdrenţăros şi, cel mai important, să aibă o poveste tristă de spus? Poate ar merge un număr de fraţi cel puţin egal cu şapte, un incendiu sau o leafă minimă pe economia neagră?
Concluzie: Dacă tot nu scăpăm de cerşetorie prea curând, cred că se vor introduce norme europene pentru a uniformiza fenomenul şi practicanţii, şi, în sfârşit vom fi daţi de exemplu pe bătrânul continent. Uraaa!
Articole similare:
Daca ti-a placut acest articol, imi poti scrie un comentariu sau te poti abona la feed pentru a primi cele mai noi articole prin feed-reader.
Comments
No comments yet.
Leave a comment