Emo şi mai cum?
S-a pornit o nouă isterie mediatică, cum se face la români numai când se petrec nenorociri(inundaţii, caniculă, Elodia) stârnită de sinuciderea unei fete de 12 ani, adeptă convinsă a curentului Emo. Pe bloguri au apărut comentarii amare şi, ca de obicei, mult mai pertinente decât ceaţa din ziare(nu am văzut încă reacţia onanistului şef, fost jurnalist, actual sclav).
Din ce s-a scris în blogosferă, cel mai „la obiect” articol l-am găsit la Marius Tudor, care zice foarte bine:
Eram sigur ca aici se va ajunge. Iar mediatizarea cazului … va incuraja sinuciderile in randul emotivilor! Sunt ferm convins ca nu-i va speria nicicum! Pentru ca nu le pasa de viata!
E o mare, mare greşeală, promovarea excesivă a acestei tragedii, a acestui stil de viaţă, total închipuit, total rupt de realitate, pentru că, din păcate, şi eu cred că vor urma şi altele ca aceasta. E vorba de nişte copii care şi-au creat, în masă, o lume a lor, un univers fals, formând o întreagă comunitate auto-exclusă, terorizată de însingurarea acută a modernului şi de rapacitatea celor din jur. Ce altceva poate să se întâmple?
Viaţa e plină de mizerii şi mai ales plină de mizerabili, dar un gram de minte te scoate din mocirla aparent de nestrăbătut. Un gram de minte, nu de altceva. Însă aceşti puşti nu îl au, minţile lor sunt golite de gânduri, orbite de non-valori şi la fel de uşor de manipulat ca nişte oi(vio colorate în cazul emotivilor). Cad în depresie şi le rămâne imaginaţia, care îi conduce spre izolare. Îşi pierd identitatea. Nu sunt forţe oculte la mijloc, e doar „normalitatea”. Aşa zisa „cultură emo” nu e altceva decât un refugiu pentru că, dacă aceşti copii sunt chiar atât de emotivi, nu ar fi mişcaţi oare de căldura şi atentia unei familii?
Articole similare:
Daca ti-a placut acest articol, imi poti scrie un comentariu sau te poti abona la feed pentru a primi cele mai noi articole prin feed-reader.
Comments
ei emo fass! e modul lor de a trece prin adolescenta, de a se face observati, de a se simti integrati intr-o comunitate; Acum ca de la pantalonii evazati si revistele Popcorn si Bravo de pe vremea noastra, s-a ajuns la asa ceva.. e doar vina lor, a societatii si a instinctului de turma.
a fost tru. acum acea copila de 12 ani cred ca este considerata “guru” al emotivilor. :)) TRU 4 LIFE :))
mda… dar lasa ca acelei fete de 12 ani ii va fi bine, fiindca soarele a stralucit puternic la inmormantarea ei. Asa zicea (pe undeva, reportaj, articol – nu mai retin) o colega de a ei. triplu LOL!