11 Muresani

Cred ca e prima oara cand am ocazia sa scriu live cronica unui meci foarte bun pentru echipa mea. Sunt stelist si roman, e greu… Dar fotbalul mi-a dat peste nasul atot-stiutor inca o data si uite ce a iesit:

E ora 10 seara si Romania conduce Franta cu 2-0. La fotbal, da! Florentin Petre si Goian au zguduit plasa portii tanarului Bandanda, fara pic de ospitalitate traditional romaneasca. Astept sa ma trezesc din visul asta dement sau sa dea francezii trei goluri si sa se transforme in cosmarul la care ma asteptam inainte de meci.

Sunt cu ochii pe teren si nu inteleg ce echipa e cea in galben care sta atat de bine acolo. Cica e Romania. Cum Romania? Aia care isi furau 3 goluri de la Lituania acum o luna? Ceva e dubios… Nu-mi dau seama cine e blondul din linia mediana care filtreaza extraordinar absolut orice balon, intercepteaza tot, paseaza perfect, e peste tot. Revelatie! E chel, nu blond, il cheama Muresan si joaca la Cluj! E si in atac, dribleaza ca un coordonator si joaca de parca e la nationala de o viata, cand el are maxim 5 convocari. E molipsitoare oare mentalitatea de profesionist a strainilor de la CFR Cluj?

Franta e ranita, dar nu rapusa, curge peste careul nostru ca Dunarea la Cazane. Ribery e turbat, trage cu ura si e 2-1. Ne trezim din vis? Deocamdata e pauza si conducem, dar parca as vrea sa vedem 11 Muresani in galben la reluare.

A doua repriza ma gaseste inca la granita dintre vis si realitate. Ma trec fiorii cand il vad pe Cocis cum gafeaza in serie, la centrul terenului. Parca imi aminteste de Lovin. Jumatatea Romaniei e inca sub acelasi foc de atac francez, dar avem un portar… Gourcouff imi tai fraza. E 2-2, cu un gol de la 30 de metri. Gol de generic, nimic de spus, decat ca mergem inainte.

Muresan e seful din teren, nu pot sa nu remarc din nou asta. Daca nu ar fi in lot Gaman, Costea sau Tames as indrazni sa spun ca se fac, IN SFARSIT, convocari pe merit!  Mi-am permis momentul de neatentie pentru ca ambele echipe par multumite cu egalul. Francezii ataca, noi ne aparam, partitura e cea obisnuita deja, s-a pierdut farmecul si exuberanta jocului din prima repriza.

Se termina egal. Ca de obicei, ne bucuram ca nu ne-am furat-o, ne multumim cu putin, suntem umili si tragem linie, in cautarea eventualelor plusuri. Am descoperit in Gabi Muresan un jucator exceptional(nu m-as mira daca el e cel urmarit de Mourinho din tribuna) si vrem sa-l clonam cu nesimtire. Dupa mult timp, echipa Romaniei a jucat fotbal, a combinat in viteza si din prima, a atacat si a inscris, s-a aparat exact si a rezistat asaltului, in fara unui adversar de clasa(e drept, cam prafuit). Asta e excelent, e chiar nesperat de bine! Dar…

Personajul lui Dorel Visan(Dandu), din Ticalosii, avea o replica memorabila: “Romanului daca nu-i dai picioare-n cur, nu face pas inainte!”. Noua ni le-au dat lituanienii si dupa asta am aratat ca putem sa jucam si fotbal, nu doar sa sufocam jocul. Problema e ca a fost nevoie de o corectie dura ca sa ne recalculam strategia. Cum ar fi daca, peste tot in tara, ne-am face treaba bine mereu, din prima, fara sa fim terorizati de ceva sau de cineva anume, pur si simplu din bun simt si profesionalism, fara carpeli si fara scarba de a munci? Cum ar fi sa fim 22 de milioane de cheliosi seriosi, muncitori si fara frica? Cred ca am atipit si acum chiar visez…

Nu exista articole similare.

Daca ti-a placut acest articol, imi poti scrie un comentariu sau te poti abona la feed pentru a primi cele mai noi articole prin feed-reader.

Comments

No comments yet.

Leave a comment

(required)

(required)