Cronica unei iubiri bolnave
A fost o data, ca in multe alte dati, o zi frumoasa de octombrie, cu soare cald si iz mai mult primavaratic, in care parca ma asteptam sa ma uit pe geam si sa zaresc ghiocei iesind din iarba. O seara la fel de frumoasa si senina a urmat-o, ascuzand sirurile lungi de omuleti care migrau spre revarsarea de lumina de la marginea Bucurestiului. Eram printre ei, calm si timid ca intotdeauna, pregatit sa ma bucur de o seara in “templul fotbalului romanesc”. In tribune - atmosfera la nivel de Liga Campionilor, pe gazon Lovin. Si atunci mi-am dat seama ca urmeaza un macel…
LOVeIN
Dupa 12 minute deja nu mai aveam glas: “Cantaaam, pana ragusiiim,/ Steauaaa ce mult te…”! Dragostea trece prin stomac zice o vorba din batrani, iar eu, sensibil ca o orhidee sub roua diminetii, nu diger prea bine golurile luate cand Petre Marin sparge seminte aiurea, iar Keita nu stie de balcanisme si reduce la tacere un stadion intreg. Suntem groghi(sau cum dracu’ se scrie) dar in 10 secunde cantam din nou. Prosti mai suntem, ne stricam bunatate de coarde vocale pe niste oi…
Benzema nu e crescut cu hahalere si valize, si inscrie cu nesimtire, ranit de atata singuratate in mijlocul careului nostru, pe cand eu revad filmul jocului Romania-Franta. Si e doar minutul 33! Brusc s-a lasat frigul, noroc de spectacolul din teren! Mda… noroc de hanorac. Steaua joaca incantator, ca intr-un dans interbelic reeditat in fata unui public presupus senil si incapabil sa inteleaga. Lovin valseaza ca un ginerica inflacarat in centrul terenului, avandu-l alaturi pe Ovidiu Petre, o mireasa obosita de atatea pregatiri de nunta, Ogararu face step in fata adversarilor, Arthuro e latin si mintea ii zboara(daca a avut-o vreodata) la un tango inflacarat, iar Petre Marin incinge de unul singur o sarba(ca doar Keita ala se marcheaza singur, da-l dreacu’, de ciumpalac!). Dar miracolul se produce! 2 goluri din faze fixe, date de o ECHIPA ROMANEASCA in cupele europene! E 3-2 la pauza si sper la un egal, as vrea sa nu mai fim cei mai prosti din curtea scolii. Cat de putin ma pricep la fotbal…
Cand iei 3 goluri in repriza a doua si pierzi cu 5-3, dupa ce ai intrat la cabine in avantaj, CE poti sa mai zici? Ca ai marcat prea repede? Ca si-au dorit francezii mai mult victoria? Ca sunt cu 7 clase peste o echipa de oi? Ca meciul a fost pierdut de noi la mijlocul terenului si gasit de francezi in careul lui Zapata? Chiar nu ma intereseaza ca Lacatus a demisionat si ca vine Dorinel sau Petrescu in locul lui. Poate sa vina si Lippi, cat timp ciocoii fac “tactica”, ramanem repetenti si marunti, umili romanasi speriati sa se joace cu baietii mari.
Orice ai spune, nu ai voie, ca jucator profesionist sa te prezinti in acest mod la un meci din competitia suprema, unde se joaca fotbalul care conteaza, cel pentru care se apuca pustii de facut scheme pe maidan. Unul care ia o “galagie” de bani pe JUCAT FOTBAL si se plimba ca o gasca pe teren, fara pic de daruire, fara un strop de ambitie, fara un dram de minte de fotbalist, nu merita nici injurat. Am fost mult prea darnic, aseara cred ca am facut norma de organe introduse virtual in fotbal pe tot anul si recunosc ca NU AM FOST CALM! Eu mi-am dorit, dar asa nu se poate! Fac riduri si-mi stric si ce-a mai ramas din frumusete de ten!
Sunt stelist de 18 ani(cred, data exacta e incerta, la fel ca si motivatia). Da, ma simt jignit de ce se intampla pe teren la meciurile Stelei. Da, as vrea sa vad un antrenor care sa-l poata cuminti pe ciocoiul care da banii. Da, as vrea sa vad o Steaua care sa nu se sperie de minge, fara fantome pe teren, cu atitudine, cu tactica, fara frica. Pana atunci, refuz sa mai fiu fraierul care tot spera: Poate de data asta…
LOVE OUT.
Articole similare:
- Cronica unei jumătăţi de iubire
- Romania vs. Olanda – cronica la cald
- Naturalizarea, care este naturala! Ca grija?
- Cum să pierzi un titlu. Ghid practic…
- Pe merit
Daca ti-a placut acest articol, imi poti scrie un comentariu sau te poti abona la feed pentru a primi cele mai noi articole prin feed-reader.
tare:)