Scurt, problematic, de noapte
Iar am o dilema. Traiesc cu impresia ca o noua zi in Bucurestiul tineretii mele fizice nu poate sa aduca ceva care sa ma sictireasca si mai rau, dar fiecare zi pare sa aiba acel ceva care sa ma contrazica.
Aseara eram intr-un autobuz, de la Universitate, spre Militari, in care o forta superioara (gen soferul) punea ceva sunete care sa para a fi muzica – manele mixate cu house, puse in surdina si ruland putin peste nivelul zgomotului din trafic. Nu conteaza implementarea diabolica a tiganizarii constante si sigure a romanilor, ci ideea in sine. Am mai explicat ce inteleg eu prin tigan si e evident ca nu am de ce sa ma mir de ce se intampla, dar stomacul meu nu poate sa reziste, se revolta. Si ma intreb…
Vom iesi vreodata din moartea clinica post-comunista? Daca da… voi mai trai sa simt si eu momentul acela?
Articole similare:
- Scurt scenariu fatalist cu urmări filosofice
- Noapte cu luna plina
- Summit v1.0
- Chestii…
- Avem o mafie. Cum procedam?
Daca ti-a placut acest articol, imi poti scrie un comentariu sau te poti abona la feed pentru a primi cele mai noi articole prin feed-reader.
Comments
Nu-mi vine in minte nimic inteligent sa-ti spun.Ai grija de stomacul si de creierul tau! Nu-i dracul chiar asa de negru!
Probabil vom iesi din “moartea clinica post-comunista” atunci cand vom intra din nou in comunism … :-?
@Corwin – Azi, la 11:36 voi zambi. Sa vii sa ma vezi ca nu se mai intampla secolul asta.
@mitzi – ba da, dracul e negru, e mai negru decat cel mai negru negru din africa neagra.
@ahilosu – nu ma speria, tinere! Sau sa-ti zic tovarase? :P
Nu. Si mai zambeste dracului din cand in cand. Maine va fi cu siguranta mai rau! :)