Noroi
Era o zi mohorata de septembrie. Intr-un mic oras de provincie un pusti slabut, brunet, cu un ghiozdan de culoare neimportanta intra intr-o aglomeratie cum nu ii fusese dat sa vada pana atunci. Doua ore mai tarziu, o femeie in varsta il aseza in banca a doua, de la geam si il lasa sa puna pe hartie orice ar fi vrut el, din ce stia “de acasa”. Mintea de copil de 7 ani i-a fatat o bucata de “tabla a inmultirii” si o casa pe al carei horn iesea alfabetul. Toata distractia avea sa-i aduca primul 10. Anul era 1992 si acel pusti eram eu in prima mea zi de scoala.
17 ani mai tarziu, o seara de duminica ma gaseste in pragul ultimei sesiuni din viata de student. Dimineata, la 8, urmeaza sa-mi etalez priceperea in modelarea retelelor neurale, materie la fel de abstracta precum denumirea sa. Si aici falsa drama din mintea mea de razvratit impotriva unui sistem de indoctrinare, in ghearele caruia m-am aruncat de bunavoie, se intalneste cu realitatea logica.
De vreo 2 ani sunt constient ca nu mai pot sa invat, ca in mintea mea nu mai intra deseuri de stiinta total futile vietii de dupa facultate. Prin clasa a 7-a domnul M., profesorul de fizica de la care am invatat ireversibil logica mecanicii si a termodinamicii, ne spunea: “Sunteti inca la varsta cand cunostintele se lipesc de voi, dar o sa vedeti cum, peste cativa ani, nu veti mai vrea sa stiti nimic, iar asta nu va fi neaparat ceva voluntar.” Am ajuns sa inteleg vorbele astea abia acum.
Am mai scris despre memoria umana si despre cum acest incredibil mecanism poate surclasa orice halucinogen, facand omul sa-si aminteasca verde in loc de rosu si acru in loc de amar. Insa ea poate face mult mai mult de atat, pentru ca stie sa filtreze terrabitii de informatie care ne parvin zilnic, in lumea moderna. Memoria mea a ales sa blocheze orice e legat de facultate, orice notiune de circuite, orice notiune de analiza matematica si sa inlocuiasca totul cu o dorinta launtrica de a incheia cea mai urata perioada din viata mea de pana acum.
In plus, am ajuns la un nivel de nepasare de care nu banuiam ca sunt capabil. Dispretul face minuni… Nu dispretuiesc educatia, ci oamenii de nimic care ajung sa o imparta celorlalti, de la ministru la profesori de muzica de scoala generala. De la relatiile defecte intre indivizi incep conflictele, atat imaginare, fara varsare de sange, cat si cele in care bombele cad peste cei multi si saraci. Prefer educatia de sine, educatia spiritului pentru a crede in ceva, educatia mintii pentru a discerne valorile, educatia civica pe care nu o simt cand ies pe strada. Dar societatea nu vrea asa ceva, preferand in schimb diplomele. In consecinta, revin cu picioarele in noroi.
Incepe ultima sesiune oficiala. Un coleg spunea azi: “M-as culca acum si as vrea sa ma trezesc pe 11 februarie, dupa ultimul examen.” Eu as vrea sa ma culc in seara asta si sa ma trezesc in iunie, cand se numara paginile din licenta. Ma indoiesc ca o sa pot sa dorm atat, dar n-as pierde nimic daca as face-o. As pierde doar daca m-as afunda in noroiul sistemului de invatamant centralizat.
Nota: Copii, nenea asta care scrie aici are cateva rotite sarite din mecanismul dintre urechi. Voi mergeti la scoala si nu luati droguri, ok ?
Nu exista articole similare.
Daca ti-a placut acest articol, imi poti scrie un comentariu sau te poti abona la feed pentru a primi cele mai noi articole prin feed-reader.
Comments
retele neurale :| nu mi-a placut materia aia :| ala cu coarne stie cum oi fi luat eu 10 :|
ai dreptate. scoala romaneasca indobitoceste. pune accent pe toceala. nu pe creativitate …
mai vlad, nu esti original deloc….si tu te ridici impotriva sistemului…glumesc…imi placu…imi placu si titlul…..@mcgogoo….asa zicea si einstein ca imaginatia e mai importanta decat cunoasterea…
bafta in continuare la examene! :)
Bai, te inseala memoria. Prima zi de scoala a fost cu soare… daca tin eu bine minte
@brontozaurel – Eu te banuiesc de studiu intens :)
@mcgogoo – adevar graiesti, prostii respiram cu totii in anii de scoala si rezultatele se vad.
@ioana – ma declar vinovat si sa stii ca mcgogoo e un mic einstein al politicii (be vewy be vewy quiet)
@Andrei – Memoria e relativa, eu imi amintesc ziua aia cu nori. dar imi amintesc ca erai si tu acolo… hmmm :)
1)mah..eu sper sa nu cedez psihic in cei 2 ani pe care ii mai am in lagarul asta…
2)”Memoria mea a ales sa blocheze orice e legat de facultate, orice notiune de circuite, orice notiune de analiza matematica si sa inlocuiasca totul cu o dorinta launtrica de a incheia cea mai urata perioada din viata mea de pana acum” si a mea…si e naspa ca eu am 2 ani in fata..plus diferente…creierul meu a imbatranit cu 30 de ani in 2 ani…
3)am o obsesie cu psihanaliza, dar si in asta vad mecanismele de aparare descrise de Freud:uitarea evenimentelor care produc anxietate…
PS:dc faptul ca vad o valenta psi in orice scrii tu, si in general in orice ma inconjoara, ma abtin data viitoare sa mai pomenesc aceasta disciplina…obsesia ramane:)
Super articolul. Adica e super pentru ca iti stiu supararile, nemultumirile si indignarea. Hai ca mai ai putin prietene. Gandeste-te la cei ca mine care mai au inca 2 ani in aceasta facultate “minunata”. Te salut respectuos domnule inginer Bogos.
de la abramburica la Ciortan…..era noroi in prima zi de şcoală..certific….dar revenind…am avut parte de profesori ciortani mereu…iar profi M. sunt atât de rari ca mi-e milă de mine…aşadar, suntem rezultatul unui sistem educativ cu multe religve comuniste şi şi mai multă prostie de tranziţie…Dacă nu ne-am educa singuri, n-am şti nimic…de aceea inconştientul alege ce informaţii să reţinem…
(notă Ciortan…proful de muzică de generală)
prin prisma faptului ca experimentez un model educational de tip germanic, pot sa compar mult-blamata curricula politehnista cu ceea ce este aici.
suna incredibil, dar peste 75% din cursurile “electroniste” se regasesc la universitatile tehnice de aici! Intr-adevar, profesorii sunt platiti sa tina un curs bun, si din experienta mea din facultate, majoritatea au tinut cursuri destul de bune, dar efortul trebuie sa vina si din partea studentului! Pana la urma, de-aia se cheama electronica, ca faci “circutie” & alte kestii. Am fost o studenta medie, am avut si eu restante, dar facultatea asta mi-a format o baza de cunostinte tehnice, care acum imi este super utila. Parerea mea – daca termini electronica, si nu ai trecut ca gasca prin apa, o sa te descurci fara probleme la un masterat / doctorat afara. Tin minte ce stupide mi se pareau o gramda de kestii, ma intrebam de ce naiba tre sa invat teorema reziduurilor, DFT, ghiduri de unda, SCS, ETC ETC ei bine, acum am aflat :) Daca cineva ar sti foarte bine macar jumatate din toate “prostiile” astea din 4(5) ani de electronica, s-ar angaja fara probleme ca inginer la o firma din DE / AT.
Principala diferenta este faptul ca aici se pune un accent foarte mare pe studiul individual.
Cursul propriu-zis inseamna de fapt un ppt intre 100-200 slideuri. In 3h (cat dureaza un curs) profesorul prezinta intre 10-20 slide-uri. Toti sunt foarte atenti, chiar daca nu le place materia respectiva, nimeni nu lipseste. Nu scriu pagini intregi de curs, ci iau notite – proful vorbeste continuu. Pentru examen, ppt-ul reprezinta doar un ghid de studiu, care arata ce anume trebuie sa stii. Asadar, pt fiecare materie, eu trebuie sa imprumut o carte de cateva sute de pagini, sa caut materiale pe net, si sa pierd mult timp selectand ce anume este important. Regret ca nu am cursuri mura-n-gura, ce usor era cand invatam cateva zeci de pagini in care era scris tot ce trebuia sa stiu… acum, eu trebuie sa imi scriu practic singura cursul, si apoi sa il invat.
“Dar societatea nu vrea asa ceva, preferand in schimb diplomele.” – Societatea de aici vrea ingineri :) ingineri adevarati. Educatia se face intai in familie, apoi prin efort & evolutie indiviudala. Treaba lui Lazarescu era sa tina un curs bun de DSP, nu sa faca educatie civica. A fost insa invers: curs prost si educatie negativa -i-a invatat pe studenti cum sa dea spaga, si cum sa ia 10 pe copiat.
Vlad, din ce am inteles eu, tu faci faculattea asta doar ca sa iei o diploma, nu ti-a placut, nu o sa foloeseti mai nimic din ce ai facut, nu? Inteleg dezgustul tau, dar pana la urma faculattea nu se numeste degeaba Electronica :) Sistemul din poli este comunist dpdv administrativ, birocratic, etc, dar cine vrea sa invete, are de unde!
@jane – absolut de acord cu ce zici, daca vrei sa inveti ceva, da ai de unde. De acord si cu studiul individual, cum spuneam nu blamez atat informatiile puse pe masa, cat oamenii. Parerea asta e prea documentata pentru a putea fi schimbata :) cred ca te-ai calificat pe primul loc la cel mai lung comentariu ever ! multumesc :)
Impresionant tot ce ai postat aici,ai atins o coarda sensibila facand acest arc peste timp!
Subscriu la comentariul facut de Jane ,la modul ca nu se poate ca dupa ce termini facultatea de electronoca si telecomunicatii sa nu inveti nimic din ce ar putea sa-ti foloseasca. E pacat ca ai ramas cu un gust atat de amar.
Felicitari si fruntea sus ,asa a fost sa fie, ce crezi ca ai pierdut acum sgur vei castiga maiine in alta parte.
Legea compensatiei este valabila si pentru tine!
Jane, ai dreptate in tot ce zici dar uiti de un sistem.
Eu sunt una din victimele (datorata atat slabiciunii mele cat si sistemului agresiv) care a ajuns in anul III cu mai putine cunostinte decat aveam la admitere. Asta pe de-o parte din cauza spiritului meu rebel care nu a reusit sa inghita toate mizeriile si pe de-o parte din cauza mizeriei de la noi. Crede-ma ca nu sunt genul de student intrat pt diploma. Am venit aici ca ma pasionau niste stiinte. Inca ma pasioneaza.
Ajung in noua formula de studii de 4 ani fara master, si ma trezesc studiind in primul an, in primul semestru relativitate si in al doilea semestru fizica cuantica. Toata fizica cuantica. O fizica care depaseste nivelul standard de rafinament in stiinta si ajunge la o complexitate enorma, la o subtilitate si filizofie fantastica, asa cum pot ajunge unele compozitii de-ale lui Bach. Dar ma trezesc intre un grup de colegi care tot ce au putut sa faca a fost sa invete pe derost, ca pe balada Miorita toata materia asta, profesorii sa respecte cu strictete o programa ilogica, care prin consecinta ne prezenta o fizica, dar noi nu-i cunosteam finetea si studiile matematice necesare. Invatam pe dereost calculea care concluzionau existenta a doua universuri paralele. Asta in primul an.
Ma trezesc intr-o facultate in care profesorii verifica daca ‘ai uzat cartea’, daca ai cumparat cartea x, in care pr. A vine la curs si ne povesteste din ce sa reincarnat si cum se roaga la consiliul galactic. Ma trezesc intr-o facultate a carei conducere este corupta, o facultate in care nu am avut buda timp de un an de zile, o facultate in care pe hol (in corpul B) sunt panouri ramase de peste 20 de ani cu inscriptii socialiste (e un panou in care se descria evolutia omului si desconsidera orice legatura religioasa, si in final concluziona ca omul a ajuns o putere a muncii, “un om care a reusit sa ajung la visul lui de aur: comunismul”). Pe un alt panou erau fotografii cu castele si cladiri istorice din tara. Era acolo si cladirea Muzeului Taranului Roman dar sub ea scria ce se afla acolo odinioara: Muzeul Partidului Comunist. Dupa atata timp, asa ceva inca exista pe peretii facultatii.
Banii pentru laboratoare si renovari sunt constant furati. In continuare patim sa facem seminarii in picioare sau sa alergam zeci de minute dupa scaune rupte. Se fura. Pe fata. Se trece cu spaga. Se desconsidera elevii in mistouri ieftine la curs si la seminarii. Cutare prof isi baga si isi scoate p*** la cursuri si la seminarii si ne spune sa venim cu sarsanaua daca vrem sa trecem… etc. etc. Pot sa continui daca vrei.
Uiti ca desi titlurile cursurilor sunt aceleas, noi facem cursurile in conditii precum cele de mai sus. Unii platesc o taxa enorma pentru asta (1000 eur pe an). Altii hopefully sunt la buget.
Ce am invatat pana acum? VIATA nene. Facultatea asta m-a invatat sa ma descurc. Atat. Si m-a deprimat. M-a facut sa regret alegerea, mi-a pierdut 3 ani din viata in care inca mai eram in stare sa invat.
Felicitari Electronicii si felicitari studentilor pasivi care au resit sa inghita mizeria asta fara sa se adune intr-o asociatie puternica. Ma ‘felicit’ si pe mine ca am picat in groapa asta de noroi.
frumos :)