Civilizatorul
De cate ori imi pun intrebarea: “Bre, cum educam poporu’ asta ca sa putem vietui in mijlocul lui?”, nu reusesc sa imi dau un raspuns care ar putea prinde vreodata contur in realitatea valaha. Evident, nu ma pot gandi decat la o civilizare si educare prin forta, dar cum institutiile patriei sunt impotente si isi sapa constant groapa birocratica, iar societatea civila puternica si activa despre care se aud vorbe nu exista decat in visele unor aiuriti ca mine, cine ar putea sa impuna civilizatia. Total neasteptat, am primit un raspuns in seara asta, in autobuz.
Urc la Piata Presei, ca in fiecare seara, in 105. Nu e foarte aglomerat, ma asez pe un scaun si stau cuminte, ca de obicei. Si tot ca de obicei, in spate urca vreo 5-6 melteni cu beri in mana pusi pe distractie, cantat si injurat. Avand permanent castile in dotare stiam ca n-o sa sufar prea tare, dar ce nu stiam era ca in acel 105 exista un om care n-avea casti, dar nici toleranta pentru gunoaiele umane, iar acel om era chiar soferul. Nici nu porneste bine mastodontul in chiote si bucurie melteneasca si se aude in speakere o voce ferma si hotarata sa se impuna: “Am o singura rugaminte, pastrati linistea sau la prima statie coborati din autobuz! Multumesc.”
M-am trezit din soc dupa 2 statii de liniste, cand prietenii batracieni coboara speriati de vocea din tavan. “Ce-a fost asta? A redus animalele la tacere? Clar, sunt in 105-ul lui Chuck Norris!” ma gandeam inca uluit de ce vazusem. Dar nu vazusem inca tot.
Plutim pe Grivitei, cotim maestuos la Gara si acolo urca 3 studenti care isi stabilesc tabara fix in fata mea. Si incep tinerii sa-si bage si sa isi scoata, sa arate fine obscenitati oamenilor din trafic, sa se agite si sa vorbeasca tare… Habar n-aveau ca Chuck Norris cineva vegheaza. Pe Plevnei, dupa 2 statii de cand urcasera, soferul nostru temerar opreste in statie, deschide usile si se exprima la microfon: “Cei 3 baieti galagiosi din mijloc, va rog sa coborati din autobuz acum, iar data viitoare cand mai urcati sa stiti cum sa va purtati intr-un mijloc de transport! Oamenii nu sunt datori sa va asculte, va rog sa coborati.” Cei 3 mutesc dintr-o data, se uita unu’ la altu’ ca proasta la… raportor si incep sa rada pe sistemul: “Mai da-l ma in ma-sa si pe asta!”. Omul de la volan insa graieste:”Cred ca nu m-ati inteles cand v-am rugat sa coborati si sa invatati sa va purtati. Nu radeti, autobuzul nu se misca de aici pana nu coborati.” Si asa a si fost. Timp de un minut omul a asteptat calm, cu usile larg deschise, iar in acel minut cei 3 si-au dat seama ca ar fi mai bine sa coboare. Si au coborat si toti au trait fericiti pana la statia Apaca. De acolo nu stiu ce s-a mai intamplat, dar mi-a fost de-ajuns pentru a purta un respect adanc acelui sofer de 105. Si acum sa plictisim cititorul care a ajuns pana aici cu niscaiva concluzii.
Daca oamenii din presa scrisa, radio si televiziune ar urma exemplul civilizator al acelui om? De Stat nu vorbesc pentru ca impotenta lui nu va fi vindecata in urmatorii 50 de ani, oricat de mult s-ar adanci criza de valori in societatea noastra. Daca nu s-ar mai incuraja mizeriile si promova metodele de indobitocire arhicunoscute? Nu cere nimeni Cioran si Enescu bagati cu forta prin orice orificiu disponibil, ci doar bun-simt si o civilizatie a decentei, a curateniei si a treburilor bine facute, adica a chestiilor care ne lipsesc pentru a putea tine capul sus intre popoarele Europei. Sigur ca suntem mai saraci, dar din asta nu ne putem scoate decat cu propriile forte. Dar fara educatie, de unde sa apara vreun progres?
Un sofer de pe 105 e doar un graunte de nisip pe o plaja murdara, dar daca el poate, inseamna ca speranta exista! A naibii speranta, chiar ca moare ultima!
Nu exista articole similare.
Daca ti-a placut acest articol, imi poti scrie un comentariu sau te poti abona la feed pentru a primi cele mai noi articole prin feed-reader.
Comments
Super ,super tare ,acesta minunata intamplare ! Se poate face ceva in acest sens chiar incepand cu cei care au bloguri,asa cum incerci tu sa faci. Din pacate e mai important pentru unii sa aiba trafic chiar si din niste porcarii fara valoare !
@McGogoo – e foarte reala :) incredibil, nu?
@mitzi – traficul e important pentru oricine, pentru ca degeaba scrii daca nu esti citit… Ramane doar placerea sadica de a lega cuvintele intre ele.
Bun articol. Nu stiam de “meltean”, da’ acu m-am mai imbogatit lexicologic o tzara
inca nu imi vine sa cred ca asa ceva s-a intamplat in Romania, intr-un autobuz din Bucuresti … tot respectul pentru acest sofer civilizator.
:) Trebuie sa fi fost foarte placut sa fii martor la asta. Sa stii ca pe 105 am mai vazut soferi neonisnuiti, dar nu in stilul asta. De exemplu, e unul care trece pe rosu, taie curbele,se incadreaza la alt semafor si apoi incalca 2 benzi la verde, depaseste coloana de masini pe contrasens si lista poate continua.
un vecin de al meu plecat acum vreo 15 ani in urma in germania la activitati economice fara randament pentru statul german mi-a povestit o mica istorioara:
- fratili meu (desi n-am nici o legatura de rudenie cu el, doar faptul ca am fost colegi de clasa in scoala primara) tocmai iesisem dintr-un butic dála de unde ii curatasem de o ciocolata si alte chestii. ies afara si desfac ciocolata. arunc pe jos hartia in care era ambalata. in momentul ala o fetita care abia mergea pe picioare se rupe de la mana mamei ei, vine langa hartie, o ia de pe jos si o pune in cosul din apropiere. sa moara mamitzica mea, am intrat in pamant, ma intelegi. mah, din ziua aia n-am mai aruncat o hartie pe jos. n-am mai putut. m-am intors in romania si aici mai umblu cateodata cu ambalaje goale prin buzunare, ca nu e cosuri ca pe germania, ma intelegi.
il inteleg perfect. contactul cu civilizatia poate fi nimicitor si astfel de lectii lasa urme puternice pentru cei care le primesc. cu cat mai dese, cu atat mai bune.
in acst sens as dori sa fac o propunere. un banner la 0tv care sa-l sponsorizam: senzational – calatoriile cu 105-ul pot duce la evenimente neprevazute cu urmari benefice pentru dumneavoastra.
as vrea sa vad si agentii de paza din metrou care sa ia astfel de atitudini dar, din pacate, am vazut marlanii facute chiar sub privirile lor neputincioase. ei mai sunt si platiti pentru a face asta! pacat.
chiar e reala povestea?