Aproape am inventat un sport
Va place sportul? Rabdarea nu e punctul meu forte, asa ca n-o sa astept un raspuns, lasati o vorba la comentarii, ok? Cititorii randurilor care urmeaza fiind deja alesi din primele doua fraze, va povestesc putin despre sport in seara asta.
Pasiunea mea pentru competitie se hraneste din sporturile de echipa: fotbal, rugby, handbal, baschet, hockey. E misto sa evadezi pentru o ora din valtoarea vietii cotidiene si a grijilor marunte si sa te lasi sedus de un spectacol adevarat, dar pentru un ego-driven-maniac nu e de ajuns atat. O voce din interior imi spune ca nu am gustat adevaratul fior al competitie pana nu mi-am nascocit propriul joc. Inchid ochii si vad un nou rege al sportului…
Fotbalul aliniaza cate 11 flacai de fiecare parte. Tactic, e imposibil sa gandesti un mecanism perfect fara jucatori perfecti. Nimeni nu e perfect(bine, inafara de Steven Gerrard), asa ca sportul meu va avea 18 voinici in fiecare echipa, ca sa fie bine zic. Ma gandesc ca ar fi prea simplu ca mingea, obiectul muncii, sa fie rotunda, iar patrata ar fi de-a dreptul sadic, asa ca ovalul castiga. Nu vreau o confuzie cu rugby-ul, asa ca promovam o asezare in teren cu fundasi, mijlocasi si atacanti, in care se poate pasa inainte, ca in fotbalul american. E dinamica treaba, da?
Ziceam ca mingea va fi ovala, ca sa nu fiu sadic. Problema e ca sunt sadic si prin puterea investita in mine de zeul acestui blog, adica eu, poruncesc flacailor jucatori sa bata balonul oval in timpul alergarii(ca la bascket), la fiecare 15 metri sa zicem! Suna deja delicios, stiu, dar mai avem! Ma simt mai mult artist decat inginer asa ca declar interzise colturile pe terenul noului meu sport. Arena de joc va fi ovala(ma gandesc la 150 de metri lungime si vreo 130 latime, cu aproximatie), pentru a da o sansa si romanilor sa fie buni la un sport care nu implica gimnastica sau vasle, eliminam fatidicile cornere. Ok, mai ramane de stabilit doar modul de punctare.
Inca am ochii inchisi(uimitor ce cursiv scriu, nu?) si vad ceva maret, ceva nemaiintalnit! 2 porti s-au mai vazut, 2 zone de eseu mai au si altii… Ce-ati zice de 6 porti, cate 3 de fiecare parte si zona de eseu cat cuprinde? Sa iasa scoruri de 120 la 98, asa ceva. Sa fie frumos, sa cante lautarii, sa se incinga casele de pariuri! La urma urmei asta e menirea jocului din teren(care e doar varful iceberg-ului unei industrii strasnice), sa distreze poporul, in randurile caruia ma strecor anonim. Da, sunt un inventator stralucit, dar nu fac asta decat de distractie. Am gauri in stratul de ozon de peticit, ce naiba! Dar nu acum, pentru azi sunt multumit cu noul meu sport. Doar ca nu m-am decis cum sa-i spun…
Deschid ochii si ma trezesc intr-o carciuma, sorbind o bere catifelata, veche de vreo 250 de ani, dar inca buna. La ce dracu ma gandeam? Aaaa, inventam un sport! Si nu apucasem sa-l botez inca. Dar ce e asta? Ce sunt cei 36 de flacai in tricouri fara maneci, pe terenul oval cu 6 porti pe care il vad pe plasma din fata mea? Visul meu e realitate deja si se transmite la televizor, prin satelit? Da… cica ii zice fotbal australian. La naiba… aproape ca-l inventasem!
Articole similare:
Daca ti-a placut acest articol, imi poti scrie un comentariu sau te poti abona la feed pentru a primi cele mai noi articole prin feed-reader.
Comments
Ca sa nu fiu “sadica” ,recunosc ca ai f. multa imaginatie si mult talent, asa ca ,nu inginer trebuie sa te faci cand vei fi mare. Sau nu , poti fi inginer dar poti fi si junalist ,de exemplu ,2 in 1.Avantaj tu !
Mai lipsea la mijlocul terenului un cangur pe post de arbitru si jocul era strastnic.
Imi place umila ta parere despre perfectiune.
Hai recunoaşte ca e tare :)