Avem o problema
Aflu de pe Twitter, de la Mihnea, omul care scrie CodexPolitic.us, ca Iliescu scrie in Cotidianul. Evident, raman perplex. Cand eram convins ca nu ma mai poate surprinde nimic in Romania anului 2009, cand credeam ca le-am vazut pe toate, cand nu mai asteptam nicio lovitura din partea presei libere romanesti, iata ca ziarul carmuit de Cornel Nistorescu mai bate un cui in sicriul democratiei noastre aflata deja in coma profunda. Si nu bate orice cui amarat, ci un mare piron: Ion Iliescu.
Am cautat articolul fostului presedinte in Cotidianul si nu m-a mirat deloc sa gasesc o “analiza” atat de lunga si fara pic de substanta incat a trebuit publicata in doua parti. Va rog sa va imaginati tupeul pe care il are acest personaj de trista amintire al istoriei recente a Romaniei, intitulandu-si textul Douazeci de ani de postcomunism! Va puteti imagina? Pentru mine e prea mult, dar imi calc pe inima cu aceste 2 linkuri(partea I si partea a II-a) pentru a nu vorbi singur aici despre ceva ce doar eu stiu. Nu va pot recomanda sa cititi aberatiile batranului comunist, dar va spun eu cateva vorbe despre ce a debitat.
Iliescu e cel mai capabil orator al Romaniei actuale si scrie la fel cum vorbeste. E capabil sa nu spuna nimic in 10.000 de cuvinte si sa captiveze atentia tuturor, lasand la final impresia unui om educat, citit, cu o exprimare mai mult decat elevata si mult prea complex in idei pentru a fi inteles de muritorii de rand. Ion Iliescu este fara indoiala educat si citit, insa doar pentru ca se exprima in fraze lungi si seci nu inseamna ca spune niste lucruri prea complicate pentru un auditoriu de rand. De fapt nu spune nimic, dar vorbeste nonsalant despre comunism si cat de bine ar fi fost daca Ceausescu n-ar fi luat-o razna cu sistemul nord-coreean si cu datoria externa. Varsa lacrimi de crocodil pentru victimele Revolutiei din ‘89 si se vaita ca n-am putut avea o trecere mai lina de la comunism la capitalism si la democratia construita de comunistii marunti. Probabil scriind acele randuri isi radea pervers in barba amintidu-si de frumosul discurs tinut in fata minerilor adunati in capitala sa calmeze democratic spiritele studentilor.
Totusi, inafara de vasta intelepciune a marelui fost-ziarist Nistorescu, care insista sa-si apropie valori “nestemate” la Cotidianul si sa alunge “uscaturile” neafiliate politic, care este explicatia acestei descinderi a lui Ion Iliescu pe scena presei pornita pe linsaj de marinar portocaliu? Imaginea si cuvintele goale ale fostului presedinte dau multa greutate atacurilor anti-Basescu lansate fara intrerupere de acest ziar ramas fara nume. Iliescu ataca subtil presedintele si ideea de parlament unicameral, ne ameninta cu dictatura si isi arata cu degetul fostul sef, pe Ceausescu, dar e ipocrit lovind intr-un sarpe la fel de abil ca si el, dar colorat diferit. Pensionarii nostalgici(evident nu toti) vor sa-l vada pe salvatorul lor din foamete si il vor asculta. Ei formeaza grosul electoratului.
Basescu e un esec al ideii de presedinte al unei republici democratice(o tara bananiera cu regim totalitar l-ar coafa mai bine), el isi merita linsajul mediatic, insa nu de la un monstru mai mare decat el. Mandatul sau de presedinte a fost marcat de o continua criza politica alimentata chiar de el insusi si de o acuta penurie de competenta in guvernare. La randul sau Iliescu este un personaj profund negativ al istoriei noastre moderne, el singur este varful piramidei de comunisti care paraziteaza Romania si alcatuiesc putregaiul in jurul caruia ne invartim doar-doar om reusi sa construim ceva, orice, pe el. Din acest macabru duel se va decide probabil urmatorul nostru presedinte.
In alta ordine de idei, avem o problema mai mare decat Ion Iliescu si faptul ca el inca are acces la mase cu intregul sau arsenal demagogic. Ne-a murit presa. S-au terminat cuvintele, puterea lor nu se mai simte nicaieri. Cotidianul era un ziar citibil, un gazeta bunicica pentru nivelul presei noastre, dar acum a ajuns la nivelul de sclavagism consacrat de Jurnalul National – un ziar cu un singur tel: distrugerea imaginii lui Basescu in fata poporului. Nu mi-e foarte clar pe cine sustine trustul Realitatea-Catavencu la prezidentiale dar e clar pe cine trebuie sa distruga. Si cititorul care asteapta subiecte in ziar? El cui ramane?
Romanii au nevoie de informatii, nu de propaganda sau de praf monden in ochi. Insa adevarul nu renteaza, asta e problema. Aveti grija ce cititi si ganditi cat mai e legal!
Articole similare:
Daca ti-a placut acest articol, imi poti scrie un comentariu sau te poti abona la feed pentru a primi cele mai noi articole prin feed-reader.
Comments
@Lore – de ce sa-mi fie frica? Inafara de doctori si de inca ceva(nu dezvaluim inca) nu mi-e frica de nimic.
Eu cred ca stiu de ce iti mai este frica(banuiesc).
Ma incapatinez sa cred in adevaratele valori :
1.adevar
1.cinste (adica sa ai coloana vertebrala)
1.respectul fata de semeni(adica ce tie nu-ti place altuia nu face).
Nu , nu am gresit cand am numerotat totul cu 1,toate sunt la fel de importante.
Nu trebuie sa ne fie frica sa ne spunem parerea,este un drept platit scump cu sangele tinerilor ucisi in asa zisa revolutie, dar totusi subscriu la ceea ce spus Lore.
E bine ca uneori sa fim mai diplomati( a nu se citi falsi).
…sincer nu cred ca mai exista nici o sansa de iesire din mocirla politica in care se scalda Romania. Oricum Iliescu sta pe margine si o impinge inapoi daca face vreo miscare.
Si cred ca stiu eu de ce ti-e frica…:P
Gogule ma dezamagesti…Base e mult deasupra clasei politice din Romania (Iliescu, Geoana, Antonescu,..) si e singura varianta viabila pentru Romania. Te provoc la o discutie mai lunga ca sa punem cartile pe masa.
@Ankh – probabil ca singura noastra sansa e timpul si educatia. Momentan nu avem cum sa iesim. Ce stii tu si nu spui? :P
@Mihai Ene – Misule, stii ca l-am sustinut pe Basescu pana la momentul in care s-a aliat cu Vadim. Acolo m-a pierdut. Basescu a fost un presedinte cu multe multe probleme, de asta e linsat mediatic zilele astea. Stii si parerile mele despre nea Ilici si despre Geoana – dispret total. Antonescu nu e pregatit. Zilele astea o sa apara o analiza scurta a prezidentialilor cu opiniile mele mai pe larg.
Gogule, nu ti-e frica tata?:))