Experiment: 10 minute de scris
De ceva vreme am început să scriu în fiecare seară. Uneori cuvintele au sens, alteori au doar litere. Exersez neuronii cât să nu-şi găsească timp să fugă la încălzirea globală sau zecimalele lui pi.
În seara asta m-a trăsnit o idee de experiment: îmi impun singur un subiect şi scriu fix 10 minute despre el. Editez doar greşelile gramaticale, pun diacritice şi public. Începusem să înşir subiecte aleatoare cu gând să aleg unul la întâmplare, când divinitatea m-a tras de mâneca în semn că e cu mine şi că păşesc pe calea cea dreaptă: a picat curentul. Subiectul fiindu-mi impus de o forţă superioară nouă, iată ce a ieşit:
***
Pană de curent
Tocmai îmi venise ideea să fac un experiment când a picat curentu. E 12:45. A picat cum pică raţa lovită de vânător, fără avertisment. În cameră e un întuneric ca-n mină, doar ecranul laptopului sfidează gaura neagră în care am picat cu toţii.
Nu e net, n-avem ce povesti. Ar trebui ca Twitter-ul, Facebook-ul şi Writeru’ să nu poată fi oprite de o simplă pană de curent, mai ales că se întâmplă aproape zilnic în colţul ăsta de Militari. Ar merge nişte curent electric wireless la ora asta, să-l fur de la blocu’ de peste drum. Părinţii celor de-acolo au avut mai multe posibilităţi, că ei au lumina. Fir-ar mă-sa a dracu’ de burghezi! Trebuia să mă mut pe partea cealaltă a străzii…
Bun, ne-am lamentat, acu ce-i de făcut? Curent wireless n-avem, că nu-i frumos, bateria laptopului mai ţine vreo juma’ de oră, din experimentul asta mai sunt fix 4 minute. Dar în comunism, când nu era curent noaptea ce făceau oamenii? Copii… Nu e o opţiune. Aş putea să filosofez. Filosofum non facit barba! Bun dictonu asta, mai ales dacă-l zici cu patimă. Chiar, ar trebui să mă bărbieresc. Dar vai! N-am curent. Faţa sictirită de pe messenger.
Pană totală de idei. Mă sufoc. Pereţii se apropie din ce în ce mai mult. Sunt prins la mijloc. Îmi trece viaţa prin faţa ochilor… A venit curentu’! Aaaaalta viaţă! Fix 9 minute a ţinut delirul. Am lumina, pot să dau din taste până leşin, am tot ce vreau.
OK. Şi acum?
***
Dacă vă place ideea(nu neapărat textul brut şi necizelat rezultat) voi mai repeta ghiduşia asta. De fapt, sigur o repet, măcar pentru mine, fără să vă mai chinui pe voi, cei care vă tatuaţi copiii cu VladBogos.ro din pur devotament faţă de umilul subsemnat. Dacă practicaţi alchimia cu litere şi cuvinte, simţiţi-vă liberi să preluaţi jocul de-a scrisul(10 minute, fără editare ulterioară). Senzaţia se învârte undeva între nostim şi inspiraţional, adică poate ieşi orice.
Exprimaţi-vă mai jos sau pe blogurile deţinute pe persoană fizică.
Nu exista articole similare.
Daca ti-a placut acest articol, imi poti scrie un comentariu sau te poti abona la feed pentru a primi cele mai noi articole prin feed-reader.
Comments
Eu nu pot sa fac experimentul pt. ca nu am talent dar as face un experiment ca in fiecare seara programul la tv. sa se inchida la ora 20 iar de la 21 sa nu mai nici energie electrica, ei ce zici?
Imi e ca daca ma fortez sa scriu fara logica o ora despre un subiect, voi scoate un cotidian ”quality” de succes.
Diavolul… diavolul scrisului… Hai sa vedem ce iese… :)