Oamenii de la capătul grajdului
Scriam acum două săptămâni despre Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc, cartea în care Ion Gavrilă Ogoranu, simbolul rezistenţei anti-comuniste din Munţii Făgăraş, îşi lasă povestea moştenire României de astăzi. Cele câteva sute de pagini pe care le-am citit nu pot fi rezumate în câteva rânduri de blog, la fel cum viaţa unui erou [...]
Un tramvai numit anchetă
Avem tendinţa să închidem imaginile dureroase într-un colţ al minţii şi să aruncăm cheia în alt colţ, mult mai întunecat. Nimic din ce percepem nu trece pe lângă noi doar pentru a se pierde în eter, vasta majoritate a clipelor pe care le trăim se stochează pe hard-drive-ul dintre urechile fiecăruia, dar detaliile se rătăcesc [...]
Portretul luptătorului la tinereţe
Seara de miercuri m-a găsit într-un scaun incomod de vechi cinematograf din centrul Bucureştiului, la un film pe care-l aşteptam de multă vremea… fără să ştiu. A fost prima oară când un film românesc mi-a răpit o oră din viaţă, parcă pe nerăsuflate. Simt acum că am intrat în sala de cinematograf nepregătit pentru Portretul [...]
Armele revoluţiei
Tinereţea nu mai vrea să înveţe nimic, ştiinţa e în decădere, lumea întreagă umblă în cap, nişte orbi conduc alţi orbi şi-i fac să se prăbuşească în prăpastie, păsările se aruncă înainte de a fi început zborul, măgarul cântă la liră, boii desenează. Umberto Eco, Numele Trandafirului Secolul XIV din romanul lui Eco şi [...]
Eşec şi de la capăt
Omul a evoluat dintr-o hârjoneală fericită a forţelor imuabile ale naturii şi de atunci, tot ce avem, tot ce vedem, tot ce ştim astăzi a apărut la fel, dintr-o joacă. Natura e o bătrânică neastâmpărată căreia nu-i place singurătatea şi se distrează cu omuleţi ca noi, sădind în fiecare acea floare ciudată, pe care alegem [...]
Funebrul marş al dimineţilor fericite
Pe peronul gării unui orăşel mic din Nord bate un vânt rece, pătrunzător. Pare să mire pe toată lumea, de parcă octombrie s-ar fi strecurat, parşiv, imediat după august, hotărât să dea peste cap calcule şi garderobe. Toţi sunt zgribuliţi şi se învârt ca nişte păsări de curte în aşteptarea izbăvitoarei anunţări a trenului spre [...]
De ce cântăm noi acest cântec?
Dimineţile mele încep cu micul dejun încununat de un iaurt cu fructe. Sufletul locatar al trupului astfel hrănit pluteşte mai uşor spre uzină. După prânz iau un dulce mărunt şi mă desfăt cu nişte poze cu pisici sturlubatice spre revigorarea launtricului suflu care mă face să ticăi în continuare. Seara se scurge între cărţi, doze [...]
Pe merit
Când eşti bolnav, speranţa te ajută să-ţi descreţeşti fruntea şi să respiri, dar numai drogul prescris te ţine pe linia de plutire. Aşa definesc relaţia mea cu fotbalul. Mereu îmi propun să nu mă mai enervez, să nu mai fiu dezamăgit şi să nu mai aud comentariile pe subiect, indiferent de direcţia din care vin, [...]
statul român
România e o ţară în care poţi să fii furat la fiecare colţ de stradă. O dată cu foamea creşte şi criminalitatea, e normal să fie aşa, însă la noi există un hoţ de elită care nu ţine cont de criză – statul român. Acest organism de tip mafiot care emite legi ia forma unei [...]
Cui ne predăm?
Suntem patrioţi, nu-i aşa? Suntem aşa de daţi dracu’ de atâta patriotism încât Ştefan cel Mare e etalonul la care ne raportăm în materie de vitejie şi iubire de neam. Ne luptăm cu americanii, cu ruşii, cu ungurii, cu bulgarii şi cu oricine ar îndrăzni vreodată să ne calce hotarul fie şi pentru a ne [...]
